Vicepreședintele PDL Roberta Anastase a declarat, sâmbătă, la Brașov, că unificarea dreptei reprezintă cel mai important proiect politic al forțelor de dreapta care nu trebuie piedut din vedere pe fondul unor disensiuni de moment.

Foto: (c) AGERPRES ARHIVA/GRIGORE POPESCU 

'Este un moment mai cald, un moment care are o temperatură mai ridicată (...) dar eu cred că toți ne recăpătăm calmul și nu trebuie să scăpăm din vedere proiectul care ne unește și care vizează unificarea dreptei. (...) Cred în proiectul unei drepte unite și, indiferent ce contexte ne țin acum diferit, dacă vrem să fie un proiect de succes el trebuie să fie al unei drepte unite', a declarat, pentru AGERPRES, Roberta Anastase.

Ea a menționat că există premise pentru unificarea dreptei deoarece și Mihai Răzvan Ungureanu, și Cătălin Predoiu, și Emil Boc și alți politicieni au vorbit despre acest lucru, iar Biroul Permanent Național al PDL a desemnat doi reprezentanți care să discute despre materializarea acestui proiect. 'Sunt mulți care au vorbit despre acest lucru, important este să vorbim pe aceeași lungime de undă și să punem si în aplicare (...) Cert este că PDL a dat semnalul acestei deschideri', a mai spus Roberta Anastase.

Referindu-se la absența unora dintre membri marcanți ai PDL, printre care și Emil Boc, de la Colegiul Național al PDL care se desfășoară sâmbătă la Brașov, precum și la cei care au părăsit partidul pentru Mișcarea Populară, Anastase a declarat că ea nu-și vorbește colegii de rău. 'Emil Boc este fostul președinte al PDL și știe foarte bine ce are de făcut (...) În ce-i privește pe colegii mei nu o să mă auziți spunând lucruri rele despre ei', a conchis acesta.

Vicepreședintele PDL Theodor Stolojan a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, că nu crede că partidul va avea pierderi mari în urma înființării Partidului Mișcarea Populară.

Foto: (c) AGERPRES ARHIVA/ LIVIU SOVA

'Mie îmi pare rău pentru fiecare om care pleacă din PDL dar viața asta este. Oamenii iau decizii. În ceea ce privește zvonurile cum că o parte dintre primari ar face campanie electorală pentru partidul Mișcarea Populară, este o perioadă în care vor fi asemenea zvonuri. Lucrurile se vor clarifica însă. Nu cred că domnul Boc va merge la Mișcarea Populară. Domnul Boc iubește acest partid și cred că va rămâne în PDL', a spus Theodor Stolojan.

Vicepreședintele PDL Cezar Preda a declarat, sâmbătă, la Brașov că Emil Boc a 'primit enorm' de la Partidul Democrat și că îl va respecta atât timp cât va rămâne în continuare în acest partid.

Foto: (c) AGERPRES ARHIVA/ SORIN LUPSA 

'Domnul Boc este un om care a primit enorm de la Partidul Democrat Liberal. Dacă domnia sa consideră că altcineva i-a dat, nu partidul, cum și alții consideră că ei și-au luat, nu le-a dat partidul nimic, e liber să facă ce dorește. L-am respectat, îl respect și îl voi respecta (pe Emil Boc — n.r) atât timp cât va fi în interiorul PDL. Când nu va mai fi, nu se va mai bucura de respectul meu (...) De Gheorghe Ștefan nu am ce să comentez', a declarat pentru AGERPRES, Cezar Preda, care participă la Colegiul Director al PDL.

Primarii municipiilor Cluj-Napoca și Piatra Neamț, democrat-liberalii Emil Boc și Gheorghe Ștefan, sunt absenți de la reuniunea Delegației Permanente și Colegiului Director al PDL, care a început sâmbătă, la Brașov.

Foto: (c) AGERPRES ARHIVA/CRISTIAN NISTOR 

Este prezent în schimb primarul Aradului, Gheorghe Falcă, acesta ajungând la scurt timp după începerea ședinței.

"Aștept de la această întâlnire să ne aprobăm strategia în vederea campaniei electorale care urmează pentru europarlamentare", a declarat, înainte de intrarea în sală, președintele PDL, Vasile Blaga.

Vicepremierul Liviu Dragnea a anunțat, luni, în cadrul Comandamentului de iarnă de la Palatul Victoria, că mai multe drumuri naționale au fost redeschise, printre care Ploiești-Mizil-Buzău și Urziceni-Buzău-Râmnicu Sărat.

Foto: (c) LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO

"Pentru legătura București-Constanța există două căi de transport deschise de la prânz București-Urziceni-Slobozia—Constanța, DN2A și București-Drajna-Fetești-Constanța pe care se circulă în condiții de iarnă, dar se circulă fără niciun fel de restricție. S-a deschis circulației Ploiești-Mizil-Buzău, care a fost un drum extrem de greu, cu troiene de peste doi metri, până la 6,5 tone, deja cred că într-o oră se deschide traficului pentru toate tipurile de transport. DN 2, care a fost unul dintre cele mai afectate drumuri — E 85 Urziceni—Buzău—Râmnicu Sărat pe care noi estimam că îl redeschidem în noaptea asta a fost deschis circulației la ora 18,00 în primă fază pentru cele de până la 3,5 tone, urmează în perioada imediat următoare pentru toate tipurile de transport. S-a deschis, de asemenea, drumul Focșani-Brăila, DN23, Ploiești—Urziceni, Călărași—Drajna—Bărăgan, drumul care duce la Brăila precum și Buzău—Brăila, pentru transportul până la 3,5 tone, urmează pentru toate tipurile de trafic", a detaliat vicepremierul Liviu Dragnea.

Ministrul Apărării Naționale, Mircea Dușa, a dispus, urmare a instituirii codului roșu, ca toate forțele suplimentare din județele Buzău, Vrancea, Brăila și Galați să fie pregătite pentru intervenții la solicitarea autorităților locale.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

Potrivit unui comunicat al MApN transmis duminică AGERPRES, ministrul a ordonat redislocarea forțelor și a mijloacelor Diviziei 2 Infanterie către populația afectată de căderile masive de zăpadă din județele Brăila, Buzău și Vrancea.

În prezent, militarii din garnizoana Sibiu se deplasează către intersecția drumurilor dintre Brașov, Sibiu și Râmnicu Vâlcea pentru a distribui alimente și apă persoanelor blocate.

"Militarii Școlii de Aplicație pentru Unități Sprijin de Luptă din Râmnicu Vâlcea continuă să acționeze în localitățile Mădulari, Șușani, Crețeni, Amărăști și Peșteana, din județul Vâlcea, pentru degajarea drumurilor publice. Un număr de 25 de militari cu 3 mijloace tehnice cu putere sporită, din Brigada 10 Geniu, de la Brăila, acționează în localitățile Jirlău și Galbenu pentru deblocarea căilor de acces. 29 de militari ai Batalionului 2 Infanterie, cu 4 mijloace tehnice, continuă acțiunile pentru deblocarea traficului rutier pe Autostrada A2", se arată în comunicat.

Președintele Partidului Forța Civică, Mihai-Răzvan Ungureanu, susține că formațiunea pe care o reprezintă ia în calcul toate scenariile, inclusiv pe acela de a merge singură la alegerile europarlamentare, ci nu într-o alianță.

Foto: AGERPRES FLUX / SIMION MECHNO

"Obiectivul pentru care milităm în continuare este unitatea de acțiune a forțelor politice din centru dreapta, dar ne facem acum temele și ca partid și luăm în calcul toate scenariile începând cu cel mai dificil scenariu, acela de a merge singuri în alegerile europarlamentare până la scenariul optimist, acela de a merge împreună cu alții. Deschiderea noastră este în continuare, dar nu pot să nu remarc cât de mulți vorbesc despre unitate și câți de puțini și lucrează pentru aceasta. Mai devreme sau mai târziu mă va obliga să vorbesc în clar despre cine nu dorește unitatea dreptei", a subliniat Mihai-Răzvan Ungureanu, sâmbătă, într-o conferință de presă susținută la Brașov.

El a spus că partidul pregătește o listă cu 40 de persoane pentru alegerile europarlamentare, iar dacă va fi o alianță politică vor fi două liste. "Și atunci vom avea de unde alege, iar dacă vor fi trei liste, cu atât mai bine, selecția va fi și mai riguroasă", a adăugat liderul Forței Civice. 

Mihai-Răzvan Ungureanu a mai arătat că în acest moment este în discuții avansate cu Partidul Ecologist Român, pentru că deocamdată Partidul Mișcarea Populară încă nu s-a înregistrat la Tribunal, iar PNȚCD cel mai probabil va merge singur la alegerile europarlamentare, în timp ce PDL a stabilit că nu merge pe alianțe politice.
Întrebat dacă el va fi cel care va deschide lista candidaților Forței Civice la europarlamentare, Ungureanu a spus că acest anunț îl va face în luna martie. 

Parlamentarii PSD sunt pregătiți să revoteze legile pe care președintele Traian Băsescu "le blochează", a precizat luni președintele PSD, premierul Victor Ponta, el solicitând Parlamentului rediscutarea acestora.

Foto: AGERPRES FLUX /LIVIU SOVA 

"Pregătim și sesiunea parlamentară, în care revotăm toate legile bune pentru România pe care, din păcate, președintele le blochează. Mă gândeam, ca să fim siguri că promulgă legile, să le autentificăm la notariatul Ioanei Băsescu. Dar dacă nu avem această posibilitate, le revotăm în Parlament. Important este să intre în vigoare, fiindcă este vorba de legi importante", a declarat Ponta, în debutul ședinței Biroului Permanent al PSD.

Premierul a explicat că una dintre legile transmise Parlamentului spre reexaminare de către șeful statului este cea privind parteneriatul public privat, despre care spune că este necesară pentru implementarea unor proiecte importante.

Deputatul PNL de Brașov, Petre Roman a declarat joi, într-o conferință de presă, că procesul de elaborare a textelor de revizuire a Constituției este în cea mai mare parte încheiat.

Foto: GERPRES ARHIVA /VLAD STAVRICA 

"În ciuda unor afirmații pe care eu le numesc bezmetice, noi am avut în permanență o legătură cu Comisia de la Veneția și am avut o legătură cât se poate de rezonabilă și de demnă adică, un schimb continuu de expertiză în materie și lucrurile stau normal. Consider că desfășurarea la aceeași dată a alegerilor europarlamentare și referendumul pentru revizuirea Constituției este o decizie politică bună pentru că jocul acesta urât de revizuire a Constituției, de incapacitate a USL de a realiza această revizuire, atacurile continue pe subiecte care ar putea fi închise odată cu revizuirea Constituției, nu mai puteau continua la nesfârșit.

Chiar dacă există un risc major, acela de a nu avea o participare de 50%, totuși cred că aceasta era o decizie politică normală. Trebuie să arătăm că aceasta este voința noastră și că suntem pregătiți pentru aceasta", a spus Petre Roman. 

Referitor la alegerea pe liste proprii sau pe liste comune pentru europarlamentare, deputatul PNL susține că acest lucru nu este încă tranșat.

Premierul Victor Ponta a declarat joi că până în anul 2017 statul român nu va da nici un ban pentru autostrada Comarnic-Brașov și a adăugat că, până acum, România a greșit în acest tip de proiecte și nu constructorul.

Foto: AGERPRES FLUX /LIVIU SOVA

"Eu cred că până acum precedentele încercări au eșuat în primul rând din cauza României, nu din cauza constructorului. Doi, nu există o garanție mai puternică — o spun pe înțeles, nu o spun juridic, cum ar spune-o domnul Șova, o spun pe înțelesul nostru, al tuturor — decât faptul că până în 2017, când e gata autostrada, statul român nu dă niciun ban. Sigur, o să facem doar exproprierile, dar exproprierile nu sunt scumpe pentru că nu trec prin zona intravilană.(...) Dar, repet, pe înțelesul tuturor, atât timp cât nu primesc niciun leu de la statul român până nu termină autostrada, dați-vă seama că e cel mai mare interes al lor, ca și al nostru, să o termine ca să le dăm banii.(...) Deci, nu se mai întâmplă ca la Iordache când am dat banii și a plecat cu banii. Aici ei construiesc, cumva, din banii lor, ca să fie foarte clar. Deci cred că au mai mare interes decât statul român să termine construcția să putem să le dăm banii", a declarat premierul, întrebat ce garanții oferă două dintre companiile prezente în consorțiul Vistrad, respectiv Aktor și Vinci, că autostrada va fi construită.

El a dat asigurări că de data aceasta concesiunea va funcționa, având în vedere documentele ce stau la baza proiectului.

Anul 2014 va fi un an agitat din punct de vedere politic pentru că vor fi două rânduri de alegeri, europarlamentare și prezidențiale, care vor provoca multă emoție în primul rând la nivelul partidelor politice, dar și în rândul populației, susține social-democratul Constantin Niță.

(Foto: AGERPRES ARHIVA /CRISTIAN NISTOR)

"Eu am credința că PSD va fi cel care va triumfa în aceste alegeri pentru că s-a dovedit încă o dată că noi suntem cei care reparăm ce au stricat alții", a declarat sâmbătă președintele organizației județene a PSD Brașov și ministru delegat pentru Energie.

În ceea ce privește proiectele pe care le are în vedere pentru Brașov în anul următor, Constantin Niță a făcut referire la construcția unui stadion municipal, electrificarea localităților care în prezent nu beneficiază de energie electrică, investiții în infrastructura de drumuri din județ, precum și demararea lucrărilor de construcție la tronsonul de autostradă Comarnic-Brașov.

"Am în vedere construcția unui stadion municipal cu 25.000 de locuri. Probabil că în acest an vom lua toate aprobările pentru începerea acestui obiectiv extrem de important pentru Brașov. Așa cum știți mai avem localități neelectrificate în județ, una dintre ele fiind Holbav, dar sper ca anul viitor și locuitorii de aici să aibă energie electrică. Apoi va trebui să mutăm linia de înaltă tensiune de la Ghimbav pentru că trece aproape prin mijlocul orașului. De asemenea vom promova o hotărâre de Guvern pentru transformarea DJ 104 Șercaia-Hoghiz în drum național pentru a putea fi reparat, dar și construcția drumului Râșnov-Zărnești.

Guvernul și-a asumat anul acesta răspunderea în Parlament pe descentralizare, proiect care a atras criticile opoziției, care nu a avut semnături suficiente pentru a introduce o moțiune de cenzură, dar a contestat în noiembrie legea la CCR. Nici regionalizarea nu a înregistrat un pas înainte în 2013, ținând cont de faptul că este necesară modificarea Constituției pentru a se realiza acest demers.

Foto: AGERPRES FLUX / LIVIU SOVA

*** Descentralizarea și regionalizarea — priorități ale programului de guvernare al USL

În 20 decembrie 2012 a fost făcut public programul de guvernare 2013 — 2016 al USL, iar descentralizarea administrativă și financiară prin definitivarea unui calendar riguros care să conțină repartizarea responsabilităților între administrația publică centrală și cea regională, locală, realizarea transferului de competențe în cadrul unui proces stabil și transparent, evitarea dezechilibrelor financiare și asigurarea continuității furnizării serviciilor publice se numărau printre priorități.

Potrivit programului de guvernare, pentru realizarea descentralizării se impune modificarea tuturor actelor normative referitoare la administrația publică locală — Legea 215/2001 a administrației publice locale, Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, Legea 340/2006 a Instituției Prefectului, Legea 393/2004 a statutului aleșilor locali, Legea 95/2006 a descentralizării, Legea 315/2004 a dezvoltării regionale — și crearea cadrului instituțional necesar descentralizării.

Totodată, în vederea înființării regiunilor teritorial-administrative trebuia realizat cadrul instituțional necesar.

Organizarea transferului de atribuții și de competențe, între Guvern și regiuni și județe, conform programului, se va realiza în baza unor dezbateri publice, în colaborare cu mass-media, ONG-uri și alte instituții publice interesate precum și cu informarea permanentă și corectă a cetățenilor. Obiectivele de dezvoltare regională vor urmări ca la nivelul fiecărei regiuni să existe cel puțin un spital regional (cu medicină de înaltă performanță), sistem regional de intervenție în situații de urgență, infrastructură rutieră și feroviară modernizată, un aeroport internațional, un centru sportiv regional polivalent de nivel internațional. Mai sunt necesare un centru de afaceri regional, unul cultural de nivel european, o universitate acreditată la nivel internațional. Inițial se vorbea despre înființarea a opt regiuni.

*** Opoziția critică regionalizarea

Pe 17 ianuarie, PDL anunța că nu este de acord cu modelul de regionalizare avut în vedere de USL și așteaptă să vadă clar intențiile Guvernului pe această temă, pentru că simpla împărțire a țării pe opt regiuni nu este viabilă fără o reorganizare administrativ-teritorială. Președintele PDL, Vasile Blaga, susținea că democrat-liberalii au avut acest subiect pe agendă când s-au aflat la putere, dar fără o majoritate nu au putut definitiva acest demers.

În ianuarie vicepremierul Liviu Dragnea declara că regionalizarea nu va fi făcută pe criterii etnice, ci pe criterii de dezvoltare, economice, obiectivul principal al organizării administrative, respectiv al înființării regiunilor administrative fiind micșorarea decalajelor de dezvoltare.

Pe 23 ianuarie fostul prim-ministru Emil Boc a anunțat că regionalizarea trebuie neapărat realizată în acest an, pentru a putea intra cu noile structuri administrative în următorul exercițiu bugetar al UE și pentru a putea atrage astfel mai multe fonduri europene. Acesta considera că nu este potrivită varianta USL de a înființa opt regiuni, care să cuprindă și județele actuale, ci lua în calcul pe cea a comasării județelor actuale în unele mai mari. Tot atunci, Crin Antonescu, președintele PNL, afirma că se va rămâne pe scheletul celor opt regiuni.

La finalul lunii ianuarie, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, vicepremierul Liviu Dragnea, a afirmat că în decembrie, cel mai târziu, regiunile din România trebuie să fie funcționale, cu structurile de conducere deja alese, pentru ca acestea să devină partenere directe cu Comisia Europeană.

*** Dezbateri pe regionalizare

La Brăila au început în aceeași perioadă discuții pe marginea reorganizării administrativ-teritoriale a României între parlamentari și reprezentanți ai autorităților din zonă.

Luna februarie a fost una foarte importantă din punct de vedere al dezbaterilor pe această temă, iar în unele județe au fost manifestări și proiecte de promovare cu privire la alegerea anumitor orașe capitale de regiuni.

* Secretarul general al PDL Mureș, Claudiu Maior, a contestat în 4 februarie proiectul de regionalizare a României propus de o serie de reprezentanți ai PNL, în care județul Mureș era inclus într-o regiune Transilvania cu capitala la Cluj-Napoca, arătând că interesele mureșenilor, români și maghiari, au fost din nou abandonate.

* Tot atunci, vicepremierul Liviu Dragnea spunea că Uniunea Social Liberală intenționează să introducă în Constituție, până la sfârșitul acestui an, noțiunea de regiune.

* În februarie, vicepreședintele Consiliului Județean Caraș-Severin Ionesie Ghiorghioni afirma că modelul francez de regionalizare s-ar putea ''preta cel mai bine'' la regiunea Banat. Mai exact, oficialii din județ își doreau regionalizare cu păstrarea județelor.

* În Maramureș, deputatul PSD Florin Tătaru declara că proiectul regionalizării este unul funcționabil în parametrii unei economii atractive.

* La Sibiu, primarul Klaus Iohannis spunea că statutul de prim oraș românesc Capitală Culturală Europeană ar fi un avantaj pentru ca acesta să ajungă capitală regională, ceea ce ar ajuta la imaginea și dezvoltarea acestui județ, însă pentru sibienii de rând nu ar aduce beneficii vizibile.

* Liderul județean al PDL Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, a declarat că va continua demersurile începute cu un an înainte vizând reprezentarea intereselor județului în procesul de regionalizare și cerea sprijinul locuitorilor în susținerea Sucevei ca viitor centru de regiune.

* Președintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, declara că reorganizarea administrativă a României nu se va putea face fără a se ține cont de interesele comunității maghiare.

* Președintele Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, era de părere că forma actuală a regiunilor stabilită în 1998, în care Brăila este capitala Regiunii de sud-est, nu trebuie modificată.

* Prefectul județului Mureș, Corneliu Grosu, considera că problema ținutului secuiesc nu mai este de actualitate și că ideea unei regiuni autonome cu acest nume este exclusă.

* Liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaților, Mate Andras, considera că o împărțire teritorial-administrativă a României pe actualele regiuni de dezvoltare "nu ar avea niciun rost", deoarece județele funcționează "destul de bine", iar o regionalizare ar trebui să conducă la eliminarea diferențelor economice și de dezvoltare.

* Președintele Consiliului Județean Maramureș, Zamfir Ciceu, era de părere că viitoarea împărțire administrativă a României va crea derută cetățenilor, dar și un dezechilibru în funcționarea instituțiilor descentralizate.

* Președintele Consiliului Județean (CJ) Tulcea, Horia Teodorescu, susținea, în februarie, că înființarea unei regiuni Dobrogea formate doar din județele Tulcea și Constanța este exclusă, chiar dacă această idee este susținută de autoritățile județului.

* Președintele UDMR, Hunor Kelemen, considera că proiectul care vizează împărțirea administrativ-teritorială în opt regiuni este un "eșec".

* Senatorul PNL Covasna Marius Obreja susținea ideea menținerii actualei împărțiri regionale. Parlamentarul covăsnean a declarat că, în opinia sa, ar trebui păstrate cele opt regiuni de dezvoltare, iar euroregiunea Centru, formată din județele Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu și Alba ar trebui să aibă capitala la Brașov.

*** În 19 februarie Guvernul a convenit asupra măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare în România.

În acest sens, Cabinetul Ponta a aprobat un memorandum cu tema "Adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare în România".

A doua zi ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea, a anunțat debutul procesului de regionalizare/descentralizare, unul dintre cele mai mari proiecte ale României după 1989. De asemenea, el a precizat că niciun județ nu se desființează în urma regionalizării, cetățenii nu vor trebui să-și schimbe actele de identitate, actele de proprietate sau cele ale mașinii, iar prefecții vor avea aceleași competențe după regionalizare. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) constituie, pentru demararea procesului de elaborare a cadrului normativ necesar organizării și funcționării regiunilor, Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG), organism cu rol strategic, cu scopul de a propune profilul viitoarelor regiuni administrativ-teritoriale. CONREG va asigura expertiza de specialitate în domenii precum sociologie, istorie, demografie, economie și finanțe publice, practicieni și specialiști din mediul universitar și academic, administrație publică și societate civilă.

2013 a fost cel mai greu an de când este primar al Brașovului, din 2004, a declarat marți, într-o conferință de presă, George Scripcaru. "Anul 2013 a fost un an complicat, un an foarte greu din toate punctele de vedere, cu foarte multe efecte în plan instituțional, financiar, bugetar, economic, social, sportiv sau alt domeniu de activitate.

Foto: AGERPRES ARHIVA /BOGDAN BARBULESCU (C)

De când sunt eu primar al Brașovului, din 2004, acest an a fost cel mai greu, cu foarte multe probleme de ordin bugetar care au influențat toate celelalte domenii de activitate. Este primul an pe care îl încheiem cu un deficit bugetar de peste 5 milioane de lei", a afirmat Scripcaru.

El a spus că se așteaptă ca 2014 "să fie și mai complicat ca anul acesta, poate și mai greu, cu mari probleme financiare".

"Cu toate greutățile, vom continua investițiile aflate în derulare, dar le avem în vedere și pe cele care abia au început — cum sunt parcările din Poiana Brașov și de la Spitalul Militar sau Centrul de Afaceri de lângă Institutul de Cercetare pentru Cartof și Sfecla de Zahăr, dar să găsim și soluții pentru a funcționa în continuare așa cum trebuie să funcționeze un oraș turistic ca Brașovul. O să vedem dacă putem să accesăm niște împrumuturi de trezorerie sau din altă parte pentru a cofinanța partea noastră pentru proiectele europene. Este o soluție la care mă gândesc", a spus primarul.