Home »

Gala aniversară "Zamfir - 50 de ani pe scenă"

Gala aniversară "Zamfir - 50 de ani pe scenă"

 

Sâmbătă, 31 mai 2014, maestrul Gheorghe Zamfir este sărbătorit, la Ateneul Român, în cadrul galei aniversare "Zamfir - 50 de ani pe scenă".

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES ARHIVA

Supranumit ''regele naiului'', Gheorghe Zamfir s-a născut la 6 aprilie 1941, la Găești, județul Dâmbovița. Se înscrie, în 1955, la Școala specială de muzică din București (astăzi Liceul de Muzică ''Dinu Lipatti'') la clasa profesorului Fănică Luca. Această școală a urmat-o în paralel cu cea de cultură generală, având profesori eminenți ca Filaret Barbu — armonie, Jurebiță Matei — teorie și solfegiu, Constantin Romașcanu — ansamblu coral, Emilia Wlangali, Maria Apostolescu și Dan Mizrahi — pian, Viorel Cosma — istoria muzicii, Vasile — folclor. Absolvă ambele școli în 1961.

După ce obține în 1959 premiul I și titlul de laureat pe țară, efectuează, în același an, primul turneu în Polonia. Înregistrează primele melodii, compoziții proprii în stil folcloric în orchestra populară a Radiodifuziunii Române dirijată de Radu Voinescu. Urmează o serie de turnee în URSS și Grecia până în 1964, soldate cu premiul I la Levadia (Grecia).

În 1961, se înscrie la Conservatorul ''Ciprian Porumbescu'' din București, pe care îl absolvă cu o dublă specializare în pedagogie (1966) și dirijat de cor cu Dumitru D. Botez și dirijat de orchestră cu Iosif Conta (1968). La 24 martie 2005 își susține doctoratul, obținând calificativul Summa Cum Laude pentru teza intitulată ''Naiul — geneză, evoluție și semnificație'', coordonată de profesorul universitar Gheorghe Oprea.

Încă din timpul studenției, în 1966, devine dirijor al Ansamblului ''Ciocârlia'' din București, care număra peste 300 de artiști. Cu acest ansamblu s-a bucurat de un mare succes în cadrul numeroaselor turnee pe care le-a făcut atât în țară, cât și în străinătate (Germania, URSS, Elveția, China). Tot în această perioadă înregistrează primul său disc la Electrecord, pe care se află renumitele piese ''Doina de Jale'' și ''Doina ca de la Vișina'', iar în 1968 este editat cel de-al doilea disc al său.

Pleacă, prin demisie, de la Ansamblul ''Ciocârlia'', în 1969, iar în anul următor formează un taraf concertistic, alături de care înregistrează un succes extraordinar pe scenele teatrelor pariziene. În 1971 a entuziasmat publicul francez cu cele 45 de recitaluri susținute pe scena teatrului ''Vieux '', cântând pentru prima oară la cele patru naiuri — soprano, alto, tenor, bas—, create de el încă din 1968.

 

Prin noile sale instrumente și prin începerea introducerii acestora în toate stilurile și genurile muzicale, Gheorghe Zamfir a revoluționat sunetul la scară universală. Muzicianul aduce schimbări inovatoare naiului tradițional românesc de 20 de tuburi, înlocuindu-l cu noi variante conținând succesiv 22, 25, 28 si 30 de tuburi, pentru lărgirea domeniului tonal, astfel: naiul alto (22 de tuburi), tenor (25 de tuburi), bas (28 de tuburi) și naiul contrabas (30 de tuburi — apărut în 1972). În 1972 a ''inventat'' stilul nai-orgă, prin care a introdus noi repertorii și a lărgit considerabil paleta de expresii de interpretare a naiului. În 2003 a confecționat naiul numit Gigantul, având 42 de tuburi, 1,35 m înălțime și 1,2 m lățime.

Devine cunoscut și foarte apreciat în toate țările lumii, din Statele Unite ale Americii și Canada până în Australia, Japonia și Africa de Sud, Israel, Orientul Apropiat și Extremul Orient, concertele cu taraful său reușind performanța continuă a unor săli arhipline.

Compozițiile sale dedicate naiului, în număr de peste 400, acoperă mai multe stiluri muzicale: folcloric, cameral, coral, vocal, instrumental și simfonic. Repertoriul său interpretativ este unul dintre cele mai variate, cuprinde piese de mare virtuozitate și valoare ale muzicii clasice universale, dar și alt gen de muzică, rezultată prin prelucrarea originală a unor piese cunoscute ale artiștilor de muzică pop John Lennon, Paul McCartney, Billy Joel sau Elton John.

Printre compozițiile sale simfonice se află ''Misa pentru Pace'' pentru nai, cor, orgă și orchestră, înregistrată la București cu Orchestra Radio și Corul Madrigal (1974), ''Rapsodia primăverii'', ''Concert pentru nai nr. 1'', ''Simfonia Lirica'', concerte pentru nai și orchestră, ''Cvintetul Plopilor'', pentru nai și cvartet de coarde, alături de cele care reflectă tradițiile muzical-populare românești.

Este solicitat pentru înregistrarea muzicii filmului ''Marele blond cu pantof negru'' a producătorului francez Ives Robert, ''Picnic at Hanging Rock'' în Australia, ''Once upon a time in America'', ''Karate Kid'' la Hollywood, și în Italia de către compania Paramount, în 1975, pentru filmul ''Brâncuși și mănăstirile din Moldova'', în 1978 compune muzica filmului ''Blestemul pământului și blestemul iubirii'' sub regia lui Mircea Mureșan după romanul ''Ion'' de Liviu Rebreanu la care obține premiul I pentru compoziție, în 1996 înregistrează muzica filmului macedonean ''Lacul'' și, în 2004, interpretarea melodiei ''Păstorul Singuratic'' este folosită de regizorul Tarantino în filmul ''Kill Bill''. Toate aceste filme au avut un imens succes mondial.

Albumele înregistrate de-a lungul carierei s-au vândut în peste 120 de milioane de exemplare în întreaga lume, ceea ce i-a adus zeci de discuri de aur și de platină pentru recorduri de vânzare în SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă. În cei peste 50 de ani de activitate a obținut 120 de discuri de aur și de platină.
Gheorghe Zamfir, cel care a rămas timp de nouă săptămâni în ''Top Ten'' din Marea Britanie (în 1976), este medaliat cu aur al Asociației de Muzică de Divertisment din Franța și Mare Ofițer al Franței. Este deținătorul Titlului de Merit Artistic al Franței, Cavaler al Belgiei, medaliat cu aur de ducesa de Luxemburg și Diplomat de Onoare al Universității Sorbona. Este membru al Societății Compozitorilor din Franța din 1972. A primit de două ori medalia de aur a Asociației din cadrul Academiei ''Artă-Științe și Litere'' a Franței, de două ori premiul Academiei ''Charles Gros'', premiile ''Țitera de aur'' în Franța și ''Săgetătorul de Aur'' în Italia, discuri de aur în Elveția și Germania.

Între anii 1988 și 1990 a fost primit de trei ori la Vatican, primind medalia Vaticanului și de două ori diploma Universității ''Don Bosco'' din Roma.

După 1990 revine din exil și își continuă concertele și turnee în Franța, Elveția și mai ales Turcia, unde este declarat cel mai popular compozitor și artist al secolului XX. În România se implică pentru scurte momente în viața politică.

A publicat ''Dincolo de sunet'' (versuri, ediție bilingvă, româno-franceză, 1979), ''Drum de spini și de glorii'' (versuri, 1981), ''Binecuvântare și blestem'' (autobiografie, 2000) și ''În inima întristată a barocului'' (versuri, 2002).

Artistul se exprimă și în pictură, având la activ, câteva expoziții de pictură în țară și în străinătate. Cea mai recentă a fost organizată, în perioada iunie-august 2009, la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, ''Doi pictori, două epoci, două gândiri, două simțiri, doi români. Gheorghe Zamfir și Petru Beca'', cuprinzând lucrări ale lui Gheorghe Zamfir și ale lui Petru Beca, pictor și scriitor din Alba Iulia.

Gheorghe Zamfir a contribuit la crearea primei catedre de nai din Europa, la Universitatea Națională de Muzică din București, fiind profesor asociat la clasa de nai (2001-2005). Predă cursuri de nai la Universitatea Valahia din Târgoviște și la Universitatea ''Constantin Brâncuși'' din Târgu—Jiu.

Susține concerte la pupitrul Orchestrei Naționale de Folclor, reînființată în luna decembrie 2006.

În ianuarie 2006, Gheorghe Zamfir, susține în Canada, un turneu de concerte cu Athenaeum String Quintet, în program fiind inclusă și o premieră mondială ''Anotimpurile de Antonio Vivaldi pentru nai și quintet de coarde'' în aranjamentul muzicianului Lucian Moraru.

Primește, în septembrie 2008, titlul de cetățean de onoare al municipiului Târgoviște, iar în 2009, Premiul Internațional Omnia pentru întreaga operă muzicală, în cadrul premiilor anuale ale Academiei Internaționale ''Mihai Eminescu". Se numără, alături de alte personalități, printre laureații celei de-a 13-a ediții a premiilor Oscar Românesc, decernate în cadrul unei festivități desfășurate la Opera Națională București (ONB), în octombrie 2010.

În mai 2012, maestrul susține un concert emoționant intitulat ''Rapsodia Primăverii'', eveniment ce se concretizează într-un amplu turneu național. Printre piesele cântate alături de orchestra Gheorghe Zamfir se numără ''Păstorul singuratic'', ''Ciocârlia'', ''Cântec de suflet'', ''Doina de jale'', ''El condor pasa'', ''My heart will go on'', ''Memory'' sau ''Einsamer Hirte''.

Uniunea Muzicienilor Interpreți din România, în parteneriat cu Asociația de Tineret Ecou și Centrul de Cultură Arcuș, organizează între 21-25 aprilie 2013, prima ediție a Festivalului Naiului ''Gheorghe Zamfir'', care se desfășoară la Sfântu Gheorghe, Arcuș și Brașov.

Maestrul Gheorghe Zamfir este decorat, în mai 2013, cu Ordinul Republicii, distincție supremă conferită de președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în dezvoltarea artei muzicale, pentru contribuția substanțială la promovarea valorilor culturale naționale.

AGERPRES/(Documentare, editor: Irina Andreea Cristea)

2014-05-31 10:26:00
AGERPRES

Comentarii

Comenteaza la aceasta stire!